Credeam ca am talent. Dar n-am.
Credeam ca pot. Dar n-am putut.

Sunt atatea vise in care am crezut si inca mai credem. Sunt atat de multe lucruri in care am crezut si inca mai credem. Sunt atat de multe persoane in care am crezut si credem. Dar sunt tot la fel de multe vise care nu s-au realizat, lucruri si persoane care ne-au dezamagit. Iar dupa ce treci prin atatea dezamagiri, vei ajunge sa nu mai crezi nici macar in tine. Iar daca nu vei mai avea incredere in tine, nu vei mai avea incredere nici macar intr-o persoana care iti va spune cat e ceasul.
Nu vei mai avea incredere nici intr-o picatura de apa, care ti se va parea amara si otravitoare.
Nu vei mai avea incredere nici in vant, care ti se va parea hain si inselator.
Nu vei mai avea incredere nici macar in soare, care iti va parea abject si respingator.

Asa ca unde? Unde vei ajunge? Sa te inchizi in sine. Sa fugi de tot ceea ce te inconjoara, sa fugi de propria-ti viata.

Crezi ca merita?

Candva, cineva mi-a spus ca toate lucrurile ne vor dezamagi la un moment dat, pentru ca nimic nu este vesnic multumitor. Ca toate persoanele ne vor dezamagi la un moment dat pentru ca nimeni nu este perfect.
Dar tot acea persoana mi-a spus, ca visele ni se vor implini daca vom crede cu adevarat in ele, ca lucrurile in care ne punem toata speranta vor rezista cat mai mult daca vom stii sa le apreciem pentru adevarata lor valoare, iar persoanele in care ne vom increde si care niciodata nu ne vor dezamagi vor fi prietenii.

Prin urmare, a avut dreptate. Pentru ca acea persoana care mi-a spus asta, chiar s-a dovedit a fi un extraordinar de bun prieten. Si iti multumesc.



(ps: sa nu uiti niciodata ce mi-ai promis. niciodata.)
(pss: nu-mi mai spune ca imi sta bine parul atunci cand NU-MI sta. e frustrant.)